Infertilitatea in ziua de azi

10169194_1476159725933929_590614875_n

Infertilitatea in ziua de azi

Dr. Lara Andronescu

 

Infertilitatea este incapacitatea unui cuplu de a obţine o sarcină după un an de zile de încercări, prin contacte sexuale în perioade corespunzătoare ovulaţiei, fără a folosi o metodă de protecţie.

Cauzele infertilităţii pot fi feminine, masculine sau mixte, din acest motiv, în cele mai multe cazuri este nevoie de o echipă de doctori formată din ginecolog, androlog, urolog, embriolog pentru a diagnostica şi trata corect cuplul.

Medicul ginecolog este cel care investighează partea feminină. Factori care pot afecta capacitatea femeii de a concepe pot fi de natură structural-anatomică, hormonală, autoimună şi genetică.

Obstrucţia trompelor, distală sau proximală, pune cuplul în situaţia de a se îndrepta spre o fertilizare in vitro pentru că spermatozoizii nu pot ajunge pe cale naturală la ovocit pentru a-l fertiliza. Pentru a evalua permeabilitatea trompelor este necesară efectuarea unei histerosalpingografii, histerosonografii sau a unei laparoscopii.

O sinechie uterină, status post-chiuretaj uterin, poate afecta deasemenea prin lipsa implantări embrionului, motiv pentru care se practică o histeroscopie cu debridarea şi refacerea cavităţii. Tot prin această intervenţie chirugicală se pot evacua polipi endometrali sau mioame intracavitare, factori care pot diminua şansele unei femei de a obţine o sarcină.

Evaluarea hormonală a părţii feminine este una dintre primele etape pe care pacienta trebuie să o parcurgă. Cu timpul rezerva ovariană scade. După varsta de 35 de ani scăderea este mai abruptă, fenomen ireversibil. Chiar şi în condiţile unei rezerve ovariene bune, varsta femeii îşi spune cuvantul prin scăderea şanselor de a obţine o sarcină viabilă iar riscul de anomalii cromozomiale a embrionului este important şi determinant asupra conduitei medicale.

În concluzie, concepţia nu este un proces ce permite amanarea sa şi punerea pe locul doi, după carieră, mai ales dacă femeia are deja 35 de ani.

baby_booties_01

Sindromul ovarelor micropolichistice este o afecţiune frecventă care pune în dificultate de multe ori şi femei tinere ce îşi doresc o sarcină, prin lipsa ovulaţiei şi a riscului pe care îl presupune un proces de stimulare ovariană. Aceste paciente necesită investigaţii suplimentare. În cazul în care se asociază şi un fenomen de supraponderabilitate, un nutriţionist, printr-o dietă corespunzătoare şi corect urmată, poate îmbunătăţii prognosticul.

Trombofilia este o boală de coagulare a sangelui care poate cauza infertilitate prin oprirea sarcinilor în evoluţie. Investigarea ei, deşi costisitoare, ne poate îndruma către un tratament cu anticoagulant, care de multe ori este indicat a se instituii împreună cu medicul hematolog.

Partenerul masculin este investigat printr-o spermogramă şi o spermocultură. În cazul în care acestea sunt modificate, anamneza pacientului este foarte importantă şi are loc direcţionarea lui pe baza acesteia către medicul androlog sau urolog. Oreionul în perioada de pubertate, traumatismele sau intervenţiile chirurgicale în regiunea inghinală, pot fi cauze majore de infertilitate masculină. În anumite rezultate ale spermogramei sunt indicate efectuarea cariotipului şi a microdeleţiilor. Partenerii masculini care fumează trebuie informaţi asupra scăderii capacităţii de fecundare a ovocitului de către spermatozoid prin fragmentarea ADN-ului acestuia.

În cazul în care trompele sunt permeabile iar parametrii spermogramei permit se poate începe cu o stimulare ovariană şi contact sexual dirijat ce presupune monitorizarea ecografică a răspunsului ovarian la tratament, declanşarea ovulaţiei şi raport sexual neprotejat în perioada indicată de către medic.

În caz de nereuşită, următoarea etapă este inseminarea intrauterină, ce este condiţionată de permeabilitatea trompelor şi de calitatea spermei. Acest procedeu presupune din nou, stimulare ovariană, monitorizare ecografică şi declanşarea ovulaţiei. Diferenţa este dată de faptul că spermatozoizii, după ce au fost preparaţi, sunt introduşi direct în cavitatea uterină, de către medicul ginecolog.

Dacă inseminare intrauterină a fost fără succes, dacă trompele nu sunt permeabile, dacă calitatea spermei partenerului nu ne permite, atunci se recurge la fertilizarea in vitro. Această procedură presupune un protocol de stimularea ovariană diferit, monitorizat ecografic şi hormonal. La 36 de ore după declanşarea ovulaţiei medicul ginecolog efectuează puncţia ovariană cu extracţia ovocitelor pe care le predă medicului embriolog. În cazul fertilizării in vitro un ovocit este pus în contact cu 100.000 de spermatozoizi pentru a fi fecundat de către unul singur, pentru a obţine un embrion. În cazul fertilizării cu ICSI un singur spermatozoid este manevrat cu atenţie şi multă delicateţe de către un embriolog care îl va injecta în ovocit. La 2, 3 sau 5 zile după această manevră embrionul obţinut va fi introdus de către medicul ginecolog în cavitatea uterină sub ghidaj ecografic. La 14 zile cuplul se prezintă la clinică pentru efectuarea unui test de sarcină din sange.

734553_414258828655889_805188215_n

Acesta este drumul parcurs de către un cuplu infertil, de la început pană la obţinerea sarcinii. Poate fi un drum lung, solicitant, dificil emoţional ce necesită perseverenţă, optimism, energie şi încredere în propria persoană şi în medicul curant.

Histerosonografia si rolul ei in infertilitate

555883_203194586450517_270559397_n

Ce este histerosonografia?

Histerosonografia este un procedeu minim invaziv, monitorizat ecografic, de testare a permeabilitatii trompelor uterine si evaluare a cavitatii uterine, folosind o solutie salina. Aceasta metoda de investigatie poate inlocui histerosalpingografia si substanta iodata de contrast, fiind o interventie mai putin traumatizanta pentru pacienta.

Cum se efectueaza histerosonografia?

Histerosonografia presupune introducerea transcervical, in cavitatea uterina, a unei sonde Foley. Aceasta are la capatul distal, un balonas care se va umfla pentru a bloca sonda intracavitar si pentru a preveni evacuarea solutiei saline in vagin, in timpul manevrei. Localizarea intrauterina a sondei si a balonasului se verifica ecografic. Urmatorul pas consta in introducerea prin aceasta sonda a solutiei saline, circa 10-20 ml. Substanta va ocupa intreaga cavitate uterina, destinzand-o si va trece prin ambele trompe, ajungand in final periovarian bilateral, in fosele iliace si in fundul de sac Douglas. La finalul manevrei, balonasul se dezumfla, sonda este extrasa si pacienta poate pleca in siguranta, fara a necesita spitalizare.

Care sunt avantajele histerosonografiei?

Pacienta participa in mod real, vazand ecografic intregul proces, si astfel intelegand mai usor si mai clar ce se intampla.
Daca in timpul manevrei apare durere, doctorul se poate opri; procedura nu trebuie executata fortat si rapid, intr-un anumit timp. Daca este cazul, se administreaza antialgice in timpul executiei pentru confortul pacientei.
Textura materialelor utilizate este moale astfel incat folosirea sondei Foley si umflarea balonasului provoaca doar un minim disconfort.
Solutia folosita fiind salina poate fi utilizata si in caz de alergii la substanta iodata folosita in histerosalpingografie.
Din punctul de vedere al medicului ginecolog, specializat in infertilitate, detaliile pe care le poate obtine prin aceasta investigatie sunt mai fine: se pot vizualiza structuri anatomice care prin histerosalpingografie nu pot fi localizate. De asemenea, are loc integrarea imaginii solutiei saline in structura anatomica genitala, cu vizualizarea pasajului acesteia in timp real.
Confirm unor studii, 37% din femeile care au efectuat aceasta investigatie, au ramas gravide in mod natural, in decursul unui an dupa realizarea histerosonografiei.

safe_image (7)

Care sunt contraindicatiile histerosonografia?

Pacienta nu trebuie sa fie gravida, motiv pentru care histerosonografia se practica in primele doua saptamani ale ciclului menstrual, mai exact, din ziua 8 pana in ziua 13. Pacienta nu trebuie sa fie diagnosticata, in momentul interventiei, cu boala inflamatorie pelvina; aceasta presupune ca analiza culturilor din col trebuie sa fie negativa si nu mai veche de 3 luni.
Care sunt efectele secundare?
Pot apare dureri pasagere, sangerare post manevra si reactii vaso-vagale, care se manifesta prin ameteli, greata, varsaturi, senzatie de caldura si transpiratii reci. Toate aceste manifestari sunt temporare.

La ce este utila histerosonografia?

1. Evaluarea aspectului cavitatii uterine: forma, simetrie, contur si continut
2. Diagnosticare uter unicorn, cavitate arcuata, subseptata, septata sau uter bicorn
3. Vizualizarea polipilor cu identificarea bazei de implantare, a mioamelor intracavitare sau submucoase cu gradul lor de amprentare a cavitatii
4. Identificarea zonelor de sinechie uterina
5. Evaluarea coarnelor uterine si a jonctiunii utero-tubare cu partea interstitiala a trompei
6. Analizarea gradul de flexibilitate si destindere a cavitatii la introducerea substantei saline
Se constata pasajul solutiei la nivel utero-tubar, eliminandu-se astfel suspiciunea de obstructie tubara proximala; se vizualizeaza pasajul prin capatul terminal al trompei uterine, eliminandu-se astfel suspiciunea de obstructie tubara distala
7. Se identifica un eventual hidrosalpinx, cu sau fara supapa.

In concluzie, histerosonografia este o procedura minim invaziva, care se efectueaza fara spitalizare; este mai putin traumatizanta pentru pacienta si extrem de utila in cursul investigatiilor pe care o femeie le parcurge pentru a obtine o sarcina.

Este recomandata tuturor femeilor care au deja un an de incercari nereusite de a obtine o sarcina, facand parte din pachetul de investigatii pentru infertilitatea cuplului.